Incluziunea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale reprezintă una din tendinţele moderne în domeniul educaţiei. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive pentru anii 2011-2020, aprobat de către Guvernul Republicii Moldova, plasează educaţia incluzivă la rangul priorităţilor educaţionale. Acest document prevede asigurarea condiţiilor de incluziune a copiilor dezinstituţionalizaţi din învăţămîntul rezidenţial, precum şi şcolarizarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt general. În baza Ordinului Ministerului Educaţiei cu privire la pilotarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţămînt din raioanele Floreşti şi Ialoveni (nr. 739 din 15 august 2011), de la 1 septembrie curent, în raionul Ialoveni va fi pilotat modelul de educaţie incluzive. Consolidarea capacităţilor resurselor umane ce vor fi implicate în organizarea procesului educaţional incluziv constituie o condiţie necesară pentru succesul acestui proces. Managerii şcolari, directorii educativi, organizatorii, psihologii din instituţiile de învăţămînt general din raionul Ialoveni, precum şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale învăţămînt, Tineret şi Sport (DGÎTS) Ialoveni au participat la un seminar metodologic, desfăşurat la 23 august. La deschiderea seminarului, domnul Ion Busuioc, şeful DGÎTS Ialoveni, a subliniat faptul că incluziunea şcolară a tuturor copiilor este singura şi cea mai corectă cale de a creşte şi educa o generaţie care să poată face faţă provocărilor. Doamna Domnica Gînu, manager dezvoltarea programului, Lumos Moldova, a accentuat importanţa reconsiderării activităţii instituţiei de învăţămînt general în contextul dezvoltării educaţiei incluzive. Şcoala comunitară trebuie să fie o instituţie flexibilă, cabilă să răspundă diversităţii copiilor şi nevoilor ce decurg din aceasta. Discuţiile din cadrul seminarului s-au axat pe metodologia de pilotare a educaţiei incluzive, pe rolul cadrelor manageriale şi al celor didactice în promovarea şi aplicarea principiilor educaţiei incluzive. Egalitatea drepturilor şi a şanselor, interesul superior al copilului, nondiscriminarea, valorificarea diferenţelor dintre copii, intervenţia timpurie, individualizarea procesului de educaţie sunt reperele fundamentale în organizarea procesului educaţional incluziv.

Seminarul a cuprins şi activităţi în ateliere de lucru, fapt ce a permis abordarea unor aspecte practice referitoare la educaţia incluzivă. Managerii şcolari s-au arătat interesaţi de modalitatea de incluziune a copilului cu cerinţe educaţionale speciale în instituţia de învăţămînt general. Conform modelului de educaţie incluzive, comisia multidisciplinară intraşcolară efectuează o examinare iniţială a copilului, identifică necesităţile acestuia, după care referă cazul Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică. Specialiştii din cadrul Serviciului realizează o examinare complexă a copilului cu cerinţe educaţionale speciale, stabilesc forma de incluziune şi elaborează recomandări pentru asistenţa ulterioară a copilului. Recomandările specialiştilor vor fi transmise comisiei multidisciplinare intraşcolare, care va elabora planul educaţional individualizat, va oferi asistenţă copilului, va monitoriza progresul şcolar al acestuia şi va revizui/actualiza planul educaţional individualizat. Un subiect relevant pentru participanţii la seminar l-a constituit analiza rezultatelor evaluării situaţiei copiilor dezinstituţionalizaţi şi incluşi în instituţiile de învăţămînt general din raionul Ialoveni. În procesul de evaluare a copiilor s-a constatat că aceştia s-au adapta uşor în noile medii şcolare, au dat dovadă de un comportament relaţional amabil şi prietenos. Problemele de sănătate cu care se confruntau copiii în instituţia rezidenţială (de ex. crize convulsive, dificultăţi de vorbire etc.) s-au diminuat esenţial şi chiar au dispărut după integrarea lor în familie şi în şcoala din comunitate. Concluzia generală la care a ajuns echipa de evaluatori este că procesul de incluziune a copiilor dezinstituţionalizaţi este reuşit, derulează în favoarea copilului şi a familiei, asigurînd dezvoltarea copilului în corespundere cu potenţialul acestuia.

Pentru mai multe detalii accesaţi:

lex justice

Managementul schimbării în contextul dezvoltării educaţiei incluzive

Abordarea individualizată a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv a copiilor dezinstituţionalizaţi, reprezintă unul din principiile educaţiei incluzive, ce garantează reuşita incluziunii şcolare. Numărul copiilor care părăsesc instituţiile rezidenţiale şi sunt integraţi în sistemul educaţional creşte cu fiecare an, fapt ce coincide cu obiectivele reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. Aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (HG nr. 523 din 11 iulie 2011) şi implementarea acestuia reclamă schimbarea atitudinilor faţă de copiii cu cerinţe educaţionale speciale, schimbarea modului de organizare a procesului educaţional, aplicarea noilor abordări în evaluarea rezultatelor şcolare etc. În acest context, se impune reconsiderarea activităţii instituţiilor de învăţămînt general pentru a oferi şanse egale pentru dezvoltare şi educaţie tuturor copiilor. Aceste şi alte subiecte au fost discutate în cadrul seminarului metodologic din 18 august, organizat de către Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS) a Consiliului Municipal Chişinău în parteneriat cu Asociaţia Obştească (AO) "Lumos Foundation Moldova". La seminar au participat directori ai instituţiilor de învăţămînt general din mun. Chişinău, precum şi reprezentanţi ai DGETS. Agenda acestei activităţi importante pentru cadrele manageriale a inclus şi analiza rezultatelor înregistrate în procesul de transformare a Gimnaziului-internat nr. 2 din mun. Chişinău. În perioada 2010-2011, 57 de copii au fost reintegraţi cu suportul AO "Lumos Foundation Moldova". Alţi 64 de copii instituţionalizaţi se află în proces de reintegrare în familiile biologice/extinse şi în şcolile de cultură generală. Astfel, numărul copiilor rămaşi în evidenţa instituţiei rezidenţiale menţionate a scăzut pînă la 244. Incluziunea şcolară şi socială a copiilor dezinstituţionalizaţi şi a celor cu cerinţe educaţionale speciale a devenit un proces inevitabil, în condiţiile în care Republica Moldova s-a angajat să promoveze respectarea drepturilor copilului.

Participanţii la seminar au abordat subiectele într-o manieră interactivă, documentîndu-se asupra modelelor şi formelor de educaţie incluzivă. Particularităţile procesului educaţional incluziv au fost analizate prin prisma adaptărilor curriculare şi de mediu, necesare pentru a asigura integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţămîntul general. Managerii şcolari au subliniat importanţa modernizării infrastructurii, schimbării atitudinilor şi comportamentelor pentru toleranţă şi acceptarea diversităţii, condiţii ce vor asigura ca generaţiile viitoare să construiască o societate incluzivă. În cadrul seminarului a fost examinată structura-model a planului educaţional individualizat (PEI) - instrument de bază în organizarea activităţii de învăţare/dezvoltare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, subliniindu-se esenţa PEI şi rolul cadrului didactic de sprijin în procesul de elaborare şi implementare a activităţilor didactice incluzive, de revizuire a PEI, realizarea materialelor didactice individualizate în funcţie de dificultăţile de învăţare ale elevilor, acordarea de consultaţii şi colaborarea cu familiile copiilor care beneficiază de serviciile cadrului didactic, de sprijin etc. Directorii gimnaziilor şi liceelor au fost implicaţi într-un exerciţiu practic, ce le-a permis acestora să-şi expună propriile viziuni faţă de reconsiderarea activităţii instituţiilor de învăţămînt general în contextul implementării Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive pentru anii 2011-2020. În opinia managerilor şcolari, crearea şi extinderea structurilor/serviciilor de suport în instituţia de învăţămînt şi în comunitate, consolidarea parteneriatului cu părinţii, autorităţile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale din domeniul drepturilor copilului, promovarea bunelor practici de incluziune şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, organizarea seminarelor instructiv-metodice pentru cadrele didactice vor asigura implementarea cu succes a educaţiei incluzive.

1 iunie: daruim bucurii tuturor copiilor

Ziua Internationala a Copiilor, marcata anual la 1 iunie, reprezinta, de fiecare data, un prilej de a demonstra cât de mult înseamna copiii în viata noastra. Este ziua care uneste parinti si copii, frati si surori, bunici si nepoti într-o atmosfera plina de lumina, veselie si surprize. Semnificatia zilei de 1 iunie depaseste, totusi, segmentul celor 24 de ore în care toata atentia adultilor se îndreapta spre copii. Aceasta sarbatoare vine sa ne aminteasca despre necesitatea de a oferi copiilor grija, iubire si caldura în fiecare zi. Cresterea si educarea copiilor este un proces continuu, ce nu se limiteaza la zile special fixate la nivel mondial sau national.

Prin intermediul animatiilor în aer liber, psihopedagogii au adus buna dispozitie si i-au încurajat pe copii sa interactioneze cu semenii lor, sa comunice cu vizitatorii expozitiei. Diversitatea jocurilor si imaginatia au fost la ordinea zilei. Pentru început, copiilor li s-a propus sa adreseze unul altuia cuvinte frumoase si astfel sa-si puna în valoare competentele de comunicare. Ei au discutat despre lucrurile care le plac, despre calitatile care îi unesc si care îi ajuta sa-si faca prieteni. Majoritatea jocurilor pe care le-au organizat psihopedagogii au avut drept scop stimularea coeziunii de grup. Astfel, în timpul jocului numit „Lumea copiilor”, fiecare participant a contribuit, în masura abilitatilor sale, la crearea unui univers al copilariei, folosind materiale simple precum hârtie colorata si creioane. Faptul ca toti copiii s-au implicat în activitati i-a facut sa se simta apreciati si importanti. Fiecare a avut rolul sau, fiecare a pus suflet în ceea ce a facut si s-a bucurat de admiratia colegilor pentru inspiratia de care a dat dovada. Surprizele au continuat pe parcursul întregii zile. Copiii au avut parte de excursii interesante la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala si la Gradina Zoologica.

Fiecare copil reintegrat în familie e un motiv de bucurie pentru noi toti

Procesul de reformare a sistemului rezidential poate fi si trebuie înteles prin prisma impactului asupra fiecarui copil dezinstitutionalizat. Pâna în prezent, zeci de copii au revenit acasa, au fost re/integrati în învatamântul general, dupa ce anterior fusesera plasati în scolile-internat existente. În Republica Moldova procesul reintegrarii copiilor capata treptat amploare, atât sub aspect cantitativ, cât si calitativ. Acest fapt se datoreaza responsabilitatii cu care este abordata soarta copiilor din institutiile rezidentiale, dar si promovarii drepturilor si intereselor copiilor. Daca ar fi sa concentram, într-o singura idee, toate avantajele de care se bucura un copil integrat în familie si în scoala comunitara, atunci aceasta ar exprima sansa unei dezvoltari armonioase. Doar în calitate de membru al familiei si al comunitatii, copilul îsi manifesta personalitatea, comunica si relationeaza liber cu semenii si adultii, acumuleaza noi cunostinte, împartaseste emotii, descopera lumea prin experiente proprii.

De la 1 septembrie 2010, lui Denis i s-a oferit o astfel de sansa. Timp de 5 ani, din momentul în care baiatul a ramas orfan de mama, Denis s-a aflat în Scoala-internat auxiliara din Marculesti, dupa care a revenit în familia extinsa, alaturi de matusa sa si alte rude, în satul Cernita, raionul Floresti. Pentru a asigura succesul integrarii copilului în familie, a fost întocmit un plan individualizat de asistenta. Suportul informational si psihologic, pregatirea pachetului de documente pentru instituirea tutelei si incluziunea scolara a lui Denis, acoperirea unor necesitati curente (produse alimentare, rechizite pentru scoala, articole vestimentare), vizitarea repetata a familiei au fost actiunile ce au facilitat dezinstitutionalizarea lui Denis. La 4 mai 2011, toti specialistii implicati în reintegrarea baiatului – reprezentantul legal al copilului, reprezentantii administratiei publice locale (seful Directiei Asistenta Sociala si Protectie a Familiei, directoarea Gimnaziului din localitate, asistentul social comunitar), si reprezentantii Asociatiei Obstesti „Lumos Foundation Moldova”, partenerul APL în implementarea reformei sistemului rezidential în regiune – s-au reunit pentru a discuta situatia actuala a lui Denis. Tamara Chelis, diriginta clasei în care învata baiatul, s-a aratat multumita de progresele acestuia. De când frecventeaza scoala din sat, Denis a devenit mai sociabil, si-a facut prieteni printre colegi, care l-au acceptat si l-au ajutat sa se simta egal celorlalti copii. Denis studiaza conform unui plan educational individualizat si, fiind îndrumat de profesori, a reusit sa recupereze o parte din materiile mai dificile. Doamna Chelis a precizat ca baiatul are acum posibilitatea sa îmbine utilul cu placutul în timpul sau liber, participând la activitati artistice sau sportive. Mediul scolar binevoitor îi permite lui Denis sa-si utilizeze potentialul zi de zi, fie ca e vorba de sarcini curriculare sau extracurriculare.

Silvia Bordeian, directoarea Gimnaziului din satul Cernita, i-a încurajat sistematic pe Denis, colegii si profesorii sai. Dumneaei si-a exprimat deschiderea fata de o eventuala integrare a altor copii dezinstitutionalizati în scoala pe care o conduce. Aceasta atitudine are nu doar o semnificatie pedagogica, ci si profund umana. Din punct de vedere profesional un cadru didactic trebuie sa cunoasca principiile educatiei incluzive, dar este uman sa le aplice si la locul de munca, si în comunitate. Reintegrarea oricarui copil în învatamântul general este un proces mai mult sau mai putin dificil, însa receptivitatea de care dau dovada adultii poate înlatura obstacolele, asa cum s-a întâmplat în cazul lui Denis. În opinia dlui Petru Rusu, seful Directiei Asistenta Sociala si Protectie a Familiei din raionul Floresti, colaborarea dintre angajatii sistemelor educational, social si al administratiei publice a creat conditii favorabile pentru ca baiatul sa se adapteze schimbarilor din viata sa.

Dupa orele de la scoala, „echipa” care a contribuit la reintegrarea lui Denis l-a vizitat si în familie. Aici baiatul îsi are propria odaie si masa, la care îsi pregateste temele. Ludmila Peleavschi, matusa lui Denis, a marturisit ca este recunoscatoare pentru sprijinul pe care l-au primit din partea autoritatilor. Sentimentul de unitate pe care îl ofera legaturile de rudenie le da puteri pentru ziua de azi si le fortifica încrederea în ziua de mâine. Important este ca baiatul a parasit institutia rezidentiala si a revenit într-un mediu familial, unde primeste toata atentia si grija necesare. Indiferent cât de bine ar fi organizata o scoala-internat, nimic nu se compara cu atmosfera de acasa. La întrebarea daca îi este dor de Scoala-internat auxiliara din Marculesti, Denis raspunde fara a lasa vreo urma de îndoiala: „Nu!”. La fel ar spune si alti copii dezinstitutionalizati, care s-au integrat cu succes în comunitatile lor. Denis este un baiat norocos, pentru ca în jurul lui s-au adunat oameni cu suflet mare, care l-au sustinut si continua sa-i fie alaturi, chiar si dupa reintegrare. Fiecare copil reîntors acasa si în scoala generala este un motiv de bucurie si mândrie pentru noi toti. Copiii din Republica Moldova sunt ai nostri si merita protectie si întelegere din partea întregii societati.

Educatia incluziva. Istorii de succes în raionul Floresti

Cuvântul „acasa” înseamna mai mult decât locul de trai al unui copil. Acest cuvânt exprima starea de siguranta, caldura ti întelegere pe care doar familia si prietenii si le pot oferi. Institutia de tip rezidential este si ea o forma de a oferi îngrijirecopiilor, dar numai temporar.Din aceste considerente, Scoala-internat auxiliara Marculesti, Scoala-internat speciala pentru copii cu deficiente locomotorii din orasul Ialoveni si Gimnaziul-internat nr. 2 din municipiul Chisinau au fost desemnate pentru transformare prin dispozitia Ministerului Educatiei cu privire la implementarea reformei în sistemul rezidential de îngrijire a copilului. Aceasta reforma are menirea de a asigura si respecta dreptul copilului de a creste în mediul familial, precum si de a racorda cadrul legal si institutional de protectie a copilului si familiei la politicile internationale. Impactul actiunilor planificate în sprijinul reformei se va face simtit asupra serviciilor sociale de tip familial si comunitar, asupra resurselor umane din sistem, dar si asupra unui mecanism de redirectionare a resurselor financiare din sistemul rezidential spre serviciile comunitare si de tip familial. Asociatia Obsteasca „Lumos Foundation Moldova” acorda asistenta autoritatilor Republicii Moldova prin intermediul a doua proiecte – „Reforma sistemului rezidential de îngrijire a copilului” si „Dezvoltarea si promovarea educatiei incluzive”.

Exista diferite motive pentru care copiii ajung în institutii rezidentiale – indiferenta, abandon, decadere din drepturile parintesti – dar la fel de adevarat e si faptul ca exista optiuni mai favorabile copilului decât institutionalizarea. Ideea integrarii copiilor cu cerinte educationale speciale în învatamântul general a devenit tot mai pronuntata.Experientele si practicile din raionul Floresti sunt relevante în acest sens.Doua fetite dragalase (sa le numim Alina si Ruxanda), care s-au aflat o perioada în Scoala-internat auxiliara Marculesti, au revenit acasa.Istorioarele acestor fetite sunt marturia ca educatia incluziva este nu doar necesara, ci si posibila. Dincolo de datele statistice, care si ele conteaza, caci în Scoala-internat auxiliara Marculesti continua sa se afle 58 de copii, dorim sa sensibilizam opinia publica si sa punem în lumina doua cazuri fericite, ce reprezinta o noua sansa oferita Alinei si Ruxandei. Dar si mai mult dorim ca astfel de exemple sa devina tot mai numeroase.

„Sa nu va fie frica sa-i dati calificativul «foarte bine»!”

De la începutul anului de învatamânt 2010-2011, fetitele frecventeaza scoala din comunitate. În fiecare caz a fost organizata o comisie intrascolara multidisciplinara, membrii careia au stabilit potentialul si necesitatile acestor doua eleve, dupa care au elaborat,pentru fiecare, un plan educational individualizat. La 12 aprilie 2011, o echipa de evaluare formata din membri ai Directiei de învatamânt Floresti, au vizitat fetitele, familiile acestora, dar si institutiile în care învata acum Alina si Ruxanda. Scopul acestor vizite a fost de a evalua situatia fetitelor si evolutia lor pe parcursul perioadei de incluziune. Învatatoarele au mentionat ca la începutul anului scolar curent Alina si Ruxanda, practic,aveau mari probleme de învatare si lacune în cunostinte, comparativ cu semenii lor. Fetele au avut nevoie, desigur, de ore de recuperare si meditatii, ceea ce a facilitat asimilarea materiilor. Cadrele didactice care au participat la discutii cu echipa de evaluare au relatat ca elevele au progresat destul de mult la ore. În acest context, unul din membrii echipei de evaluatori, a îndemnat-o pe învatatoarea Alinei: „Sa nu va fie frica sa-i dati calificativul «foarte bine»!”. De ce? Pentru ca atunci când copilul este stimulat pentru succesele proprii, el devine mai încrezator în fortele sale si îsi doreste mai mult sa învete. Un alt aspect important în procesul de educatie a celor doua fetite este sporirea treptata a gradului de dificultate a sarcinilor, asa încât Alina si Ruxanda sa depuna efort conform capacitatilor.

„Important este sa le asiguram copiilor posibilitatea de a ramâne în scoala!”

Vizitele în satele din raionul Floresti au avut drept obiectiv si evaluarea gradului de integrare a fetitelor în noul mediu scolar. Atât reprezentantii administratiei gimnaziului, cât si ai liceului teoretic ne-au asigurat ca le ofera fetitelor asistenta psihopedagogica. În clasele unde învata Alina si Ruxanda domneste spiritul de colegialitate. Asistentii sociali comunitari comunica des cu fetitele si familiile acestora, acordându-le tot sprijinul de care au nevoie. De fapt cea mai buna lectie ne-o poate da noua, maturilor, însasi Ruxanda, despre care psihologul din liceu ne-a spus ca este o luptatoare. Daca un copil este puternic, adica are forta interioara de a depasi obstacolele, cum ar putea un matur sa renunte la el? De la învatatoarea Alinei, membrii echipei de evaluare au aflat ca fetita a devenit mai sociabila pe parcursul semestrului al doilea. Ca raspuns, evaluatorii s-au adresat directoarei gimnaziului: „Important este sa le asiguram copiilor posibilitatea de a ramâne în scoala!”. Anume parteneriatul dintre institutia de învatamânt, asistentul social si familie va ajuta copiii dezinstitutionalizati sa se adapteze în învatamântul general.

„Vrem sa facem o scoala care sa fie model în educatia incluziva.”

Aceasta afirmatie apartine Aureliei Bodiu, directoarea unuia dintre liceele din raionul Floresti. Convingerea cu care au fost rostite cuvintele vine din experienta colectivului de pedagogi al liceului respectiv. Din anul 2000, niciun copil din localitate nu a mai fost trimis în scoala auxiliara, în schimb au fost create conditii pentru ca toti copiii, inclusiv cei cu cerinte educationale speciale, sa frecventeze scoala din comunitate. Echipa de evaluatori a apreciat înalt profesionalismul cadrelor didactice cu care au discutat si disponibilitatea acestora de a accepta schimbarea – schimbarea atitudinii fata de copiii plasati în institutii rezidentiale. Aspiratiile si bunele intentii ale tuturor persoanelor implicate în sistemul de educatie si protectie a copilului se pot materializa prin multa dedicatie si responsabilitate. Iar istoriile de succes trebuie promovate si valorificate, pur si simplu pentru ca asa este normal si frumos sa facem.